Ion Minulescu

Quiproquo

Azi nu-ţi spun decât că te iubesc...

Dar cât timp te voi iubi nu ştiu -

Mâine, noul meu roman pe care-l scriu

Poate nu voi mai fi dornic să-l sfârşesc...

Dar cum eu voi fi-ntregit de tine,

Marea bucurie de-a mă şti iubit

Va lungi romanul meu la infinit

Numai dacă tu mi-l vei citi la fel cu mine...

Dar tu, vai!...

Nu-mi vei citi decât o filă -

Prima filă -

Fila cu-al tău nume,

Care va produce oarecare vâlvă-n lume,

Ca o nouă prorocire de Sibilă...

Eu, în schimb, mi-l voi citi mereu,

Până ce,-ntr-o bună zi,

Eroina din romanul meu va-nnebuni -

Şi cuminte voi rămâne numai eu!...

Iată!...

Eu ţi-am spus tot ce gândesc...

Dar tu, dacă crezi că ştii ceva mai mult,

Spune-mi tot ce ştii -

Că eu te-ascult...

Poate-mi voi sfârşi romanul,

Fără să te mai iubesc!...

Romanţă fără muzică

În seara când ne-om întâlni -

Căci va veni şi seara-aceea -

În seara-aceea voi aprinde trei candelabre de argint

Şi-ţi voi citi

Capitole din epopeea

Amantelor din Siracuza,

Citera,

Lesbos

Şi Corint...

Şi-n seara când ne-om întâlni

Te-oi întreba,

Ca şi pe multele pe care le-am întrebat 'naintea ta:

- Voieşti sau nu să fii a mea?

În seara când ne vom iubi -

Căci va veni şi seara-aceea -

În pat vom presăra buchete de trandafiri şi chiparoasă

Ne vom închide-apoi în casă

Şi vom zvârli în stradă cheia...

Şi-n seaca când ne vom iubi

Te-oi întreba,

Ca şi pe multele pe care le-am întrebat 'naintea ta:

- Voieşti să nu mai fii a mea?...

Şi-n seara când ne-om despărţi -

Căci va veni şi seara-aceea -

Vom stinge flăcările-albastre din candelabrele de argint,

Iar florile de chiparoasă şi trandafirii-i vom presa

În cartea roză-a epopeii

Amantelor din Siracuza,

Citera,

Lesbos

Şi Corint...

Şi-n seara când ne-om despărţi

Te voi ruga,

Ca şi pe multele pe care le-am sfătuit 'naintea ta:

- Să-ţi aminteşti c-ai fost şi-a mea!...