In jurul lumii

Majoritatea oamenilor scriu atunci cand emotiile, fie ele constructive sau negative, depasesc o anumita limita. Din prea multa iubire, din prea mult extaz, poate chiar tristete sau dezamagire, iau nastere adevarate povesti de viata, poezii, drame sau comedii. Defapt oamenii scriu cand sunt foarte indragostiti, nu stiu daca iubirea are superlativ dar iti da o oarecare stare de euforie.

 In cealalta extrema se gasesc cei care sunt dezamagiti, cei care au fost nevoiti sa treaca prin multe si sunt satuli de ceea ce se petrece in jurului lor etc. Lista poate continua pe ambele parti, dar ideea e ca ne-am blocat intr-un spatiu in care nu mai delimitam ceea ce e frumos, ceea ce e util, ceea ce trebuie promovat. 


Toata lumea are probleme, toti sufera, fiecare e indragostit de 'persoana perfecta', toti avem cate un norisor pe care traim si unde mai gasim din cand in cand cate un gol de aer. 
Cu totii avem in aceasta lume caractere care ne displac, iar aici ma refer la caracterul, personalitatea unora. Daca ne amintim mereu de tot ceea ce nu ne place nu cred ca vom vedea vreodata ceva ca sa ne placa. Chiar eu o spun cu dedicatie speciala pentru mine si apoi pentru restul. Cred ca ma pricep sa gasesc persoane si lucruri care sa imi displaca. Asta nu ar fi o mare problema, pentru ca am inventat o cutie mare care se numeste 'ignore'. Voiam sa ma asigur ca are fiecare cate un loc ca sa se simta comfortabil. Ceea ce e surprinzator de trist, e sa nu iti mai placa ceva ce candva era aproape perfect. Unii au un dar special de a strica ceea ce tot ei s-au chinuit sa cladeasca. 


Niciodata nu mi-a placut sa cer socoteala unor fapte, sa despic firul in patru, m-am bazat ca unele lucruri sunt logice, altele trebuie sa vina de la sine, sau pur si simplu am crezut ca deja nu mai e nevoie sa spun eu ce e bine si ce e rau. Multi au luat asta ca pe un mod de a profita, mai mult sau mai putin. In general omul chiar si involuntar profita cand i se ofera ocazia. 


Imi amintesc cand i-am spus unui prieten, ca desi nu obinuiesc sa fac reprosuri nu inseamna ca nu vad atunci cand nu se procedeaza corect. Doar ca ar fi inutil sa tin o predica despre viata acolo unde toate lucrurile care as putea sa le spun, se stiu deja, dar se ignora. La fel imi amintesc privirea lui nedumerita pentru ca el nu imi gresise cu nimic si totusi am facut precizarea asta. 


Greseala mea e ca mereu vad si ceea ce nu se vede, imi dau seama de felul omului si de multe ori nu imi place. Asa si cu lucrurile care nu imi plac, nu imi trezeste interesul ceva ce pentru mine e inutil. 
Vreau sa am ce sa invat, ceva nou, nu sa repet aceleasi lucruri care deja le-au repetat altii si nu au ajuns nicaieri, nu vreau sa ma invart mereu intr-un cerc fara sa imi dau seama unde pot ajung si cat de sus pot ajunge. 
Vreau sa fiu inconjurata de persoane cu un anumit potential, de viata, de cunoastere, de iubire. 
Toate celelalte persoane care printr-un gest sau altceva au ajuns sa intreaca limita, un sfat atat pentru mine cat si pentru ceilalti: indrazniti sa va creati un loc unde sa depozitati tot ceea ce nu mai are loc in viata voastra. 


Nu trebuie sa urasti ceva ce nu iti place, nu am inteles niciodata sentimentul asta, trebuie sa inveti sa traiesti fara anumite lucruri si persoane, trebuie doar sa nu iti pese de tot raul din jurul tau. Sa inveti mereu sa fi diferit decat cei pe care nu ii placi.


Oricum nu va ajunge nimeni nicaieri lamentandu-se. Poate viata nu este si nici nu va fi vreodata cum ne-am dorit, dar mereu exista ceva care sa ne dea o mica speranta, cat sa putem razbi. Sunt lucruri foarte frumoase, care ne pot indulci fiecare dimineata si sa ne inveseleasca pe parcursul zilei astfel incat seara cand ne asternem capul pe perna vom avea impacarea ca a mai trecut o zi si ca sufletul nostru e intact cu o urma de fericire pe el.


Sunt adevarate toate dramele mediatizate, toate povestile triste, toate problemele care ti se spun cand vorbesti cu prietenii. Dar fiecare are probleme, viata nu e roz pentru nimeni, dar nu iti da dreptul nici tie, nici mie, nici nimanui sa foloseasca asta drept scuza pentru cele infaptuite.

Eu vreau o schimbare, eu vreau ceva diferit, am pretentii dar nu sunt exagerate (niciodata nu am avut pretentii de la cei care nu erau capabili, dar din comoditate au renuntat). Vreau sa vad un exemplu bun de urmat, pentru ca din cele negative am preluat destule informatii cat sa imi dau seama ca vreau sa fiu cu totul si cu totul opusa lor. 


Ca si urmare, voi citi o carte, voi citi experientele altora mai invatati, imi voi da seama unde s-a gresit si de ce s-a gresit, imi voi da seama de ceea ce tu nu ai fost in stare. Voi observa detaliile amanuntit si voi stii unde ma vad peste 10 ani. Cu siguranta nu in acelasi loc impreuna cu tine, pentru ca cei care se obisnuiesc cu fiecare firmitura primita, cu fiecare rezumat al unei opere marete, cu fiecare persoana inferioara nu isi au locul printre cei care au prententii in a deveni mai buni si mai sufletisti, o carte originala cu citate autentice si nu introduse la nimereala in rezumat.


Daca te-a deranjat totusi cele spuse, daca esti nedumerit si iti pui intrebari despre actiunile tale .. sa stii dragule ca mai ai o scapare, daca ramai rece si indiferent ti-ai castigat titlul de mediocru. 


Pentru mine ar fi o bucurie imensa sa fie cineva deranjat de cele spuse.